Am vazut in numarul anterior al revistei ca soldul pozitiv dintre „caloriile absorbite” si „caloriile arse” nu poate explica excesul ponderal. Cu alte cuvinte, el nu justifica grasimile de rezerva. Prin urmare, exista o alta explicatie.
Insulina
Procesul de constituire sau de neconstituire a grasimii de rezerva fiind legat direct de secretia de insulina, este necesar sa incepem capitolul de fata cu câteva cuvinte asupra acestui hormon. Insulina este un hormon secretat de pancreas, roul ei fiind vital in metabolism. Functia sa este de a actiona asupra glucozei (adica asupra zaharului) din sânge, astfel incât aceasta sa intre in tesuturile organismului. In acest stadiu, glucoza este folosita fie pentru a satisface nevoile energetice imediate ale corpului, fie daca exista in cantitate mare – sa constitue rezerve de grasimi.
Vom prezenta, acum diverse ipoteze, pentru a determina in ce conditii, cu ce tip de alimentatie si in ce proportii se constituie rezervele de grasimi.
Daca mâncati doar o felie de pâine…
Pâinea este o glucida al carui amidon transformat in glucoza trece direct in sânge. Organismul se afla, subit, in hiperglicemie (cresterea procentului de zahar din sânge). Pancreasul se decide, atunci, sa secrete insulina. Aceasta secretie de insulina are, de fapt, doua obiective:
- Sa fixeze glucoza in tesuturile organismului fie pentru a constitui o rezerva de energie pe termen scurt, folosita pentru nevoile vitale imediate ale corpului (glicogen), fie pentru a constitui un stoc pe termen mai lung, ca rezerva de gasime.
- Sa scada procentul de zahar din sânge.
Daca mâncati o felie de pâine cu unt …
In ceea ce priveste fenomenul metabolic, ne aflam in fata unui proces identic celui descris la paragraful precedent. Glucida (felia de pâine) se transforma in glucoza; procentul de zahar din sânge creste; pancreasul secreta insulina. Diferenta fundamentala, insa, este aceea ca, in acest caz, lipida (untul) se regaseste in sânge, transformata in acid gras.
Daca panceasul se afla in perfecta stare, doza de insulina pe care o va secreta va fi exact in raport cu cantitatea de glucoza ce trebuie prelucrata. Daca pancreasul are o functionare defectuoasa, cantitatea de insulina pe care o va elibera va fi mai mare decât cea necesara pentru prelucrarea glucozei si, astfel, o parte din energia lipidei (care, in mod normal, ar fi fost evacuata), va fi stocata anormal, ca rezerva de grasime. Intelegeti, acum, ca starea pancreasului este aceea care il deosebeste pe individul cu tendinta la ingrasare de cel care poate mânca orice, fara sa se ingrase, primul fiind afectat de hiper-insulinism.
Daca mâncati doar o bucata de brânza
Metabolismul unei lipide singure (o bucata de brânza) nu are nici un efect glicemic, adica nu are loc nici un fel de eliberare de glucoza in sânge. In consecinta, pancreasul nu secreta practic insulina. In absenta insulinei nu exista, prin urmare, stocare de energie.
Ceea ce nu inseamna ca ingerarea respectivelor lipide nu foloseste la nimic. Caci, in cursul procesului de digestie, organismul ia din alimentul in cauza toate substantele care sunt necesare matabolismului sau energetic si, in special, vitaminele, acizii grasi esentiali, precum si sarurile minerale (calciul din lactate).
Aceasta demonstratie este voit schematica si, cu toate ca mi-a fost facuta de oameni de stiinta eminenti, ii face pe multi sa zâmbeasca din cauza simplitatii ei. Caci realitatea, va dati seama, fara indoiala, este putin mai complicata.
In schimb, ea precizeaza esenta fenomenului care ne intereseaza, esenta din ceea ce trebuie cunoscut pentru a intelege regulile fundamentale. Dar, cu toate ca acest capitol este cel mai important – dupa parerea mea – pentru ca defineste procesul fundamental al constituirii grasimilor de rezerva, el este inca insuficient pentru ca sa intelegeti de ce, continuând sa mâncati absolut normal, dar „diferit”, puteti pierde – intr-o prima etapa – toate kilogramele excendentare, iar – intr-o a doua etapa – sa va mentineti la un nivel ideal.
Pancreasul, seful de orchestra al metabolismului
Pancreasul este, intrucâtva, seful de orchestra al metabolismului. Daca este in stare buna, isi va indepli normal functia care consta in scaderea glicemiei prin producerea dozei adecvate de insulina. Daca este afectat, deci daca sufera de hiperinsulina, va avea tendinta sa declanseze o stocare anormala de acizi grasi, adica grasimi de rezerva. De aceea , pancreasul – prin functia sa insulinica – va fi responsabil pentru kilograme excendentare. Vom vedea mai departe ca o alimentatie hiperglucidica duce, in timp, la o disfunctie pancreatica.
In capitolul precedent am pus in evidenta cauza principala a formarii grasimilor de rezerva. Aceasta este, de fapt, raspunsul la intrebarea „de ce ne ingrasam?”
Ati inteles ca asociatia lipide – glucide, in cadrul unei functionari pancreatice defectuoase, poate sta la originea kilogramelor excendentare. In realitate, in loc sa vorbesc despre glucide, ar trebui sa precizez ca ma refer la „glucidele rele”, pentru ca, asa cum am vazut, cauza grasimii ar fi mai degraba calitatea, decât prezenta acestora din urma in alimentatie.
Poate ca stiti deja acest lucru. Dar ceea ce poate ca nu cunoasteti este mecanismul stiintific al fenomenului.
Probabil ca nu cunoasteti nici metoda prin care se pun in aplicare principiile de baza ale modului de alimentatie special, care va poate permite regasirea si mentinerea echilibrului ponderal.
Sa ne imaginam ca sunteti un barbat in greutate de 87 kg. si, tinând cont de inaltimea pe care o aveti, greutatea excendentara este de 15 kilograme. Unii oameni au avut dintotdeauna o corpolenta si o greutate mai mare decât cea „normala”, dar acesta nu este cazul cel mai frecvent. Oricum, asta nu inseamna ca noul regim alimentar pe care vi-l propun nu va fi eficace. Dimpotriva! Ca si in cazul unui mare numar de contemporani de-ai nostri, greutatea dumneavoastra era aproape ideala, pe când aveati 20-25 de ani. Dar, putin câte putin, fara sa va dati seama, ati luat câteva kilograme, in mod progresiv.
Motivele se pare ca sunt aproape aceleasi pentru toata lumea: sedentarism si schimbarea regimului alimentar.
Prima schimbare importanta de regim alimentar are loc dupa casatorie si prin avansarea pe scara sociala. Pentru femei, aceasta poate fi si consecinta maternitatii. Dar ceea ce mareste cel mai mult circumferinta taliei sunt, in general, obisnuintele alimentare dobândite in cadrul vietii profesionale si sociale. Deci aveti mai multe kilograme in plus si se pune problema cum scapati de ele.
In cele ce urmeaza ne vom margini sa luam in consideratie numai aspectul tehnic al fenomenului.
Principiul de baza al noului mod de alimentatie
Noua dieta se bazeaza, in parte, pe faptul ca, in majoritatea cazurilor, se evita amestecarea lipidelor cu glucidele rele, având grija sa preferam lipidele bune, in scopul prevenirii bolilor cardio-vasculare. Lipidele vor fi insotite de diferite legume, in special de fibre (ceea ce vom vedea, mai departe, in detaliu).
Iata exemple de meniuri in care glucidele rele nu figureaza:
Meniul nr.1
- Sardele (lipide bune + proteine)
- Omleta cu ciuperci (lipide + fibre)
- Salata verde (fibre)
- Brânza (lipide + proteine)
Meniul nr. 2
- Cruditati (fibre)
- Pulpa de berbec cu fasole verde (lipide + proteine + fibre)
- Salata verde (fibre)
- Zmeura (glucide bune + fibre)
Meniul nr. 3
- Salata de rosii (fibre)
- Ton cu vinete (lipide + proteine + fibre)
- Salata verde (fibre)
- Brânza (lipide + proteine)
Nici unul dintre aceste trei meniuri nu contine glucide rele. Este evident ca fiecare dintre aceste feluri va fi mâncat fara pâine. Atentie la brânzeturile de vaci, care contin 5g de glucide la 100 de grame. Este mai bine sa le consumati la micul dejun sau la gustare, evitând sa le mâncati la sfârsitul unei mese care contine lipide.
Gestionarea stocurilor de grasime
Am vazut ca, daca alimentatia ar fi lipsita de glucide, pancreasul nu ar secreta insulina si ca, in consecinta, nu s-ar constitui grasimi de rezerva. Deoarece organismul are nevoie de energie pentru a-si mentine echilibrul vital (mentinerea temperaturii corporale la aproape 37 grade Celsius si consumul energetic pentru miscare), el va recurge la grasimi de rezerva pentru a obtine energia (aport de vitamine, saruri minerale etc.), organismul isi va reduce de la sine grasimile de rezerva, care constituie excesul de greutate. Intrucâtva, el va arde, cu prioritate, stocurile de grasimi acumulate in prealabil.
Poate cunoasteti regula de gestionare aplicata stocurilor din intreprinderi: „ultimul intrat – ultimul iesit, primul intrat – primul iesit”. In prezenta glucidelor rele, regula stocurilor nu este niciodata respectata, din moment ce, dupa cum am vazut, in acest caz se constituie rezerve pe termen scurt pentru nevoile imediate (ultimul intrat – primul iesit), iar daca este un surplus, acesta este inmagazinat sub forma de grasime de rezerva, fara nici o speranta de iesire.
Eliminând glucidele rele din bolul alimentar, organismul isi regaseste deci una dintre functiile sale primare, care este aceea de a folosi cu prioritate stocurile, pentru a se aproviziona cu energie.
Dar intrebarea pe care v-o puneti cu siguranta, in gând, este ce se intâmpla când nu mai exista grasimi de rezerva? Atunci când acestea au fost complet utilizate si ne gasim, intrucâtva, in „lichidare de stoc”, atunci când organismul si-a regasit practic greutatea normala, el hotaraste sa pastreze un „stoc tampon minim”, pe care si-l va alimenta treptat, el insusi, pe masura nevoilor.
Organismul, asemenea celui mai performant ordinator, va pune la punct o gestiune optima a stocurilor sale de grasimi. Si aceasta, atâta timp cât programul nu va fi perturbat prin interferenta glucidelor rele.
 "Pinterest")
